Bufnitele de noapte: de ce unii oamenii sunt mai activi noaptea?

Dacă ai simțit vreodată că energia ta crește exact atunci când toți ceilalți se pregătesc de somn, felicitări! Ești o "bufniță de noapte", adică ai un cronotip de seară. Dar de ce unii oameni sunt mai activi noaptea, în timp ce alții sar din pat dis-de-dimineață plini de energie? Și, mai important, este acest lucru un avantaj sau un blestem al evoluției?

Cronotipul, adică predispoziția naturală a corpului de a fi activ la anumite ore ale zilei, este influențat de factori genetici, biologici și de mediu. Ceasul nostru biologic intern (ritmul circadian) controlează eliberarea hormonilor, temperatura corpului și alte procese fiziologice esențiale. La „bufnițele de noapte”, acest ritm circadian este întârziat, ceea ce înseamnă că melatonina, hormonul somnului, se eliberează mai târziu decât la persoanele matinale.

Studii genetice au identificat variații ale unor gene precum PER3 și CLOCK, care influențează ritmul circadian. PER3 este asociată cu durata și profunzimea somnului, iar persoanele care au o variantă mai scurtă a acestei gene tind să fie mai active seara și să aibă nevoie de mai puțin somn. Pe de altă parte, CLOCK joacă un rol esențial în reglarea ceasului biologic, influențând când și cât de profund dormim. CLOCK este acronimul pentru Circadian Locomotor Output Cycles Kaput și codifică un factor de transcripție care reglează persistența și durata ritmurilor circadiene. Varianta unei gene CLOCK poate determina o întârziere a ritmului circadian, făcând ca persoanele afectate să se simtă mai active noaptea și mai lente dimineața. De asemenea, polimorfismele în această genă au fost asociate cu insomnie, episoade depresive recurente și adaptabilitate redusă la un program diurn impus.

Un studiu publicat în Chronobiology International a arătat că mutațiile genei CLOCK sunt corelate cu un risc crescut de tulburări de dispoziție și dificultăți de reglare a somnului. Alte cercetări au evidențiat că persoanele cu cronotip de seară au modificări în expresia unor gene implicate în metabolism și răspunsul la stres, ceea ce poate explica riscurile asociate acestui ritm biologic.

Creativitate crescută – Numeroase studii au arătat că persoanele cu cronotip de seară au scoruri mai mari la teste de gândire divergentă (creativitate). Un motiv ar putea fi că, fiind mai puțin constrânși de rutină, creierul lor este mai predispus la idei neconvenționale. Printre marile minți creative care au fost „bufnițe de noapte” se numără Leonardo da Vinci, Franz Kafka, Marcel Proust și Bob Dylan.

Adaptabilitate la muncă în afara programului standard – „Bufnițele” pot excela în profesii care implică activitate nocturnă, cum ar fi programarea, scrisul, cercetarea, arta sau joburile în industrii creative. Barack Obama este un exemplu celebru de lider care lucra adesea până târziu în noapte.

Performanță intelectuală superioară în a doua parte a zilei – Spre deosebire de persoanele matinale, care au un vârf de performanță dimineața, cei cu cronotip de seară sunt mai eficienți după-amiaza și seara. Winston Churchill, de exemplu, obișnuia să lucreze până la 3-4 dimineața și să doarmă până la prânz.

Dificultăți de adaptare la programul social – Majoritatea activităților (școala, joburile, întâlnirile) sunt programate dimineața, ceea ce poate duce la social jetlag – un decalaj între ritmul biologic și cel impus de societate.

Risc mai mare de probleme de sănătate – Studiile sugerează că persoanele cu un cronotip de seară pot avea un risc mai ridicat de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare, posibil din cauza privării de somn și a stilului de viață haotic.

Tulburări de somn și energie fluctuantă – Deoarece sunt forțați să se trezească devreme, mulți „night owls” ajung să fie cronic obosiți și să recurgă la cofeină sau alte stimulente pentru a funcționa pe parcursul zilei.

Se pare că „bufnițele” au un avantaj atunci când vine vorba de gândire originală. Un studiu publicat în Personality and Individual Differences a descoperit că persoanele nocturne tind să fie mai flexibile în gândire și să asocieze idei într-un mod mai inovator. De ce? Una dintre teoriile principale este că liniștea nopții le permite să evite distragerile și să intre într-un flux creativ profund. Vincent van Gogh, care își picta unele dintre cele mai faimoase lucrări în timpul nopții, este un exemplu clasic de creativitate nocturnă.

Un cronotip se poate schimba dar cu dificultate. Poți încerca să îți ajustezi programul expunându-te la lumină naturală dimineața, reducând lumina albastră seara și menținând un program strict de somn. Totuși, schimbarea completă a cronotipului necesită timp și este posibil să nu fie sustenabilă pe termen lung.

A fi o „bufniță de noapte” vine cu avantaje și dezavantaje. Dacă ești în această categorie, e important să îți înțelegi ritmul biologic și să încerci să îl armonizezi cu cerințele sociale. Iar dacă cineva îți spune că ești leneș doar pentru că nu sari din pat la 6 dimineața, amintește-i că unele dintre cele mai creative minți din istorie – precum Nikola Tesla, Charles Darwin și Barack Obama – au fost și ele „bufnițe de noapte”!

Așa că, poate, lumea ar trebui să se adapteze mai mult la cronotipurile nocturne, nu invers!