Deja Vu, Jamais Vu si pisica neagră din Matrix

-


 Ți s-a întâmplat vreodată să ai senzația că ai mai trăit un anumit moment? Acea senzație ciudată și familiară, cunoscută sub numele de deja vu, este mult mai profundă decât pare la prima vedere. Ce explică acest fenomen și ce ne dezvăluie despre modul în care percepem realitatea?

Deja vu înseamnă "deja văzut" si descrie momentele în care trăim o experiență ce pare repetată, deși suntem conștienți că nu este posibil. O serie de teorii încearcă să explice acest fenomen: unii cercetători cred că deja vu este rezultatul unui scurtcircuit în creier, care confundă amintirile recente cu cele mai vechi. Alții sugerează că ar putea fi cauzat de mici întârzieri în procesarea informațiilor, făcând ca un moment să pară repetat.

Un exemplu fascinant de deja vu în cultura pop apare în filmul “Matrix”. Când Neo vede o pisică trecând pe lângă el de două ori, exact în același mod, personajele din film realizează că acesta este un semnal că realitatea virtuală în care trăiesc a fost modificată. În acest context, deja vu devine un indiciu subtil că lumea pe care o percepem ar putea fi, de fapt, manipulabilă.

La polul opus, se află fenomenul numit "jamais vu", în care locuri sau momente bine cunoscute par complet necunoscute. Jamais vu este adesea asociat cu oboseala extremă sau stresul, dar ca și deja vu, evidențiază cât de subiectivă și fragilă poate fi percepția noastră.

Aceste fenomene ne arată cât de complexă este mintea umană și cât de ușor poate fi distorsionată percepția noastră asupra realității. Deja vu și *The Matrix* ne provoacă să ne gândim mai profund la modul în care interpretăm ceea ce trăim. Dacă ceea ce simțim nu este întotdeauna ceea ce pare, cât de mult putem avea încredere în propria percepție?

Explorând aceste fenomene, ne putem apropia de înțelegerea unor aspecte esențiale ale minții și realității noastre. Poate că ceea ce considerăm a fi real este mai mult un produs al minții noastre decât am crezut inițial.

Mai multe despre subiect: De ce vede Neo pisica neagră în Matrix de două ori? Explicaţia fenomenului de deja vu

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum sa castigi o cearta, folosind tehnici FBI si Echilibrul Nash-vreti liniste sau dreptate?

-
Atunci cand oamenii se cearta isi doresc foarte tare un singur lucru: sa le dai dreptate. Sunt putini cei care doresc sa se certe cu sens, sa isi exprime nemultumirile in mod asertiv sau sa isi doreasca sa rezolve ceva in urma certei.  Daca dai peste un sofer agresiv, dispus sa se dea jos din masina si sa te convinga cu levierul ca strada este a lui, sansele ca tu sa castigi o cearta cu el sunt reduse (la prima vedere). Ele cresc daca detii centura neagra la karate, dar o data cu sansele de a castiga o lupta in trafic, iti cresc si sansele de a ocupa un loc la penitenciarul Rahova. Cum poti scapa cu viata si cu dreptatea de partea ta? In teoria negocierii, BATNA inseamna Best Alternative To a Negotiated Agreement, adica cea mai buna alternativa a unui argument negociat. BATNA este un termen care se foloseste ca sa descrie o actiune ce se intreprinde atunci cand orice alta negociere esueaza si nu se ajunge la un acord. BATNA nu se incheie decat daca este in beneficiul tau. El este un c
Citiți mai multe

Afantazia: sau cum e sa traiesti cu o minte oarba

-
Imagine
 Am aflat despre afantazie într-un mod neașteptat—într-o conversație cu un amic care mi-a spus că nu poate „vedea” chipul soției sale în minte. Am fost surprinsa și curioasa, așa că am început să explorez această condiție. Deși termenul „afantazie” (aphantasia) a fost introdus recent, in 2015, este evident că mulți au trăit cu această caracteristică fără să-i știe numele. Afantazia este o condiție în care o persoană nu poate vizualiza imagini mentale. Cu alte cuvinte, cei care au aphantasia nu pot “vedea” imagini în mintea lor, chiar dacă încearcă să-și imagineze un obiect, o persoană sau o scenă. Este ca și cum ar avea o “minte oarbă”.  Cum funcționează creierul fără imagini mentale? Afantazia este asociată cu o activitate redusă în cortexul vizual, zona creierului responsabilă pentru procesarea imaginilor vizuale. Studiile neuroștiințifice sugerează că persoanele cu afantazie nu activează aceleași regiuni ale creierului atunci când își imaginează imagini. E fascinant și, în același t
Citiți mai multe

Crezi ca daca ii multumesti pe toti esti o persoana buna? Despre fawning si people pleasers

-
“Pe mine mă place toată lumea" sau "Eu nu mă cert cu nimeni" sunt niște declarații des întâlnite și spuse cu mândrie. Ce ne transmit, de fapt, astfel de persoane plăcute de toată lumea? Că sunt bune și încearcă să evite conflictul și să se comporte într-un mod care să fie pe placul tuturor sau … au descoperit o formă de manipulare? Aceste afirmații pot ascunde adesea o nevoie profundă de a fi apreciat și acceptat, chiar și atunci când acest lucru înseamnă să își neglijeze propriile nevoi și limite. Termenul "fawning" se poate traduce în limba română ca "lingușire" sau "servilism". Serios, am încercat să găsesc altă traducere, dar astea sunt cele mai adecvate. În contextul psihologic, se referă la o dorință excesivă de a ii mulțumi pe alții, adesea în detrimentul propriilor nevoi și limite.  Adesea, acest comportament vine dintr-o nevoie de a fi apreciat și acceptat de ceilalți, ceea ce poate avea rădăcini adânci în experiențele noastre de vi
Citiți mai multe