Cum iti influenteaza judecata implicita (implicit bias) deciziile zilnice

Te-ai întrebat vreodată de ce uneori iei decizii care par să sfideze logica? Nu, as fi raspuns eu, dar voi sunteti curiosi, nu ca mine. Chiar și cei mai raționali dintre noi sunt influențați de atitudini și stereotipuri de care nu suntem conștienți. Aceste influențe ascunse sunt cunoscute sub numele de prejudecată implicită (implicit bias).

Prejudecata implicită se referă la atitudinile sau stereotipurile care ne afectează în mod inconștient înțelegerea, acțiunile și deciziile. Aceste prejudecăți funcționează automat și involuntar, spre deosebire de prejudecata explicită, care este conștientă și deliberată. Prejudecata implicită se formează prin experiențele de viață, educație și expunerea la normele culturale și media.

Imaginează-ți că ești manager și trebuie să alegi un candidat pentru o promovare. Deși crezi că iei decizia bazată pe competențe și performanță, prejudecata implicită poate influența preferința pentru un candidat care seamănă cu tine în termeni de rasă, gen sau vârstă. Fără să realizezi, asociațiile automate formate de-a lungul timpului pot ghida alegerea ta.

Într-un experiment, cercetătorii au trimis CV-uri identice la diverse companii, schimbând doar numele candidatului pentru a suna mai “alb” sau mai “negru”. CV-urile cu nume percepute ca fiind “albe” au primit mai multe răspunsuri pozitive, evidențiind cum prejudecata implicită poate influența procesul de angajare.

În domeniul academic, s-a demonstrat că scrisorile de recomandare pentru femei folosesc adesea termeni ca “muncitoare” și “dedicate”, în timp ce pentru bărbați se folosesc termeni precum “străluciți” și “lideri”. Această diferență subtilă poate afecta percepția celor de la resurse umane și poate contribui la inegalități în promovare.

 În sfera medicală, pacienții mai în vârstă pot primi îngrijiri diferite față de cei tineri, din cauza prejudecăților inconștiente ale personalului medical.

Pe lângă prejudecățile implicite, există și alte tipuri de prejudecăți cognitive care ne pot influența gândirea și deciziile. Daca va intereseaza doar judecata implícita, va puteti opri aici, insa sunt asa de multe bias-uri ca m-am gandit ca ar fi interesant daca am pune unele dintre ele. La gasiti si pe net, evident, dar fac eu o recapitulare scurta pentru studentii din anul I, am inteles ca sunt cativa care ma citesc. Pentru cei care isi dau licenta, este doar un kind-reminder ca pana acum ar fi trebuit sa le stiti. 

Prejudecata de confirmare: Tendința de a căuta și de a favoriza informațiile care confirmă convingerile noastre pre-existente, ignorând sau subestimând informațiile care le contrazic. Un investitor care crede că o anumită companie va avea succes va căuta doar știri pozitive despre acea companie și va ignora semnalele de avertizare.

Efectul de halou: Tendința de a lăsa o impresie pozitivă generală despre o persoană să influențeze evaluarea altor trăsături ale acesteia. Un angajat care este mereu punctual poate fi perceput și ca fiind foarte competent, chiar dacă performanțele sale nu sunt întotdeauna excelente.

Efectul de stigmatizare: Tendința de a lăsa o impresie negativă generală despre o persoană să influențeze evaluarea altor trăsături ale acesteia. Un student care a avut o notă proastă la un test poate fi considerat mai puțin inteligent în general, chiar dacă performanțele sale la alte materii sunt bune.

Prejudecata de autoritate: Tendința de a acorda mai multă credibilitate și influență persoanelor percepute ca fiind autorități sau experți. O recomandare de la un medic renumit poate fi urmată fără a fi pusă la îndoială, chiar dacă există alte opțiuni de tratament.

Prejudecata de ancorare: Tendința de a ne baza prea mult pe prima informație primită (ancora) atunci când luăm decizii. Dacă prima ofertă pentru un produs este de 100 de lei, toate ofertele ulterioare vor fi comparate cu această sumă, chiar dacă valoarea reală a produsului este mult mai mică.

Prejudecata de conformitate: Tendința de a ne schimba opiniile sau comportamentele pentru a se alinia cu cele ale grupului. Într-o ședință, un angajat poate fi de acord cu o decizie a grupului, chiar dacă nu este de acord în mod privat, pentru a evita conflictele.

Prejudecata de afinitate: Tendința de a favoriza persoanele care sunt similare cu noi în termeni de experiențe, interese sau trăsături. Un sef poate favoriza un angajat care a absolvit aceeași universitate, chiar dacă alți candidați sunt la fel de calificați.

Prejudecata de actualitate: Tendința de a acorda mai multă importanță evenimentelor recente decât celor mai vechi. Un manager poate evalua performanța unui angajat pe baza ultimelor săptămâni de muncă, ignorând realizările anterioare.

Prejudecata de frumusețe: Tendința de a favoriza persoanele percepute ca fiind atractive. Un candidat atractiv poate avea mai multe șanse să fie angajat, chiar dacă alți candidați sunt mai calificați.

Prejudecata de status quo: Preferința pentru menținerea lucrurilor așa cum sunt, evitând schimbările. O companie poate continua să folosească un software vechi, deși există opțiuni mai eficiente, din cauza reticenței la schimbare.

Prejudecata de optimism: Tendința de a supraestima probabilitatea de a experimenta evenimente pozitive și de a subestima probabilitatea de a experimenta evenimente negative. Un antreprenor poate subestima riscurile unui nou proiect, fiind prea optimist cu privire la succesul acestuia.

Prejudecata de negativitate: Tendința de a acorda mai multă importanță informațiilor negative decât celor pozitive. Un manager poate pune mai mult accent pe greșelile unui angajat decât pe realizările acestuia.

Prejudecata de supraviețuire: Tendința de a ne concentra pe exemplele care au “supraviețuit” unui proces de selecție și de a ignora pe cele care nu au supraviețuit. Studierea doar a companiilor de succes pentru a învăța despre antreprenoriat, ignorând lecțiile valoroase de la companiile care au eșuat.

Prejudecata de auto-servire: Tendința de a atribui succesele propriilor abilități și eșecurile factorilor externi. Un student care ia o notă mare la un examen poate atribui succesul inteligenței sale, dar dacă ia o notă mică, poate da vina pe dificultatea examenului.

Prejudecata de retrospectivă: Tendința de a vedea evenimentele trecute ca fiind mai previzibile decât erau în realitate. După un accident, oamenii pot spune că semnele de avertizare erau evidente, deși nu le-au observat înainte.

Prejudecata de disponibilitate: Tendința de a evalua probabilitatea unui eveniment pe baza cât de ușor ne putem aminti exemple relevante. După ce auzit despre un accident de avion, oamenii pot supraestima riscul de a zbura, deși statisticile arată că zborul este foarte sigur.

Prejudecata de iluzie de control: Tendința de a supraestima capacitatea noastră de a controla evenimentele. Un jucător de loterie poate crede că are mai multe șanse de câștig dacă alege numerele personal, în loc să folosească o selecție aleatorie.

Prejudecata de grup: Tendința de a favoriza membrii grupului nostru față de membrii altor grupuri. Într-o echipă de lucru, membrii pot favoriza ideile colegilor din același departament, ignorând sugestiile valoroase ale altor departamente.

Prejudecata de confirmare a așteptărilor: Tendința de a interpreta informațiile noi în așa fel încât să fie în concordanță cu așteptările noastre preexistente. Un profesor care crede că un elev este talentat poate interpreta orice greșeală a acestuia ca fiind o excepție, nu o regulă.

Prejudecata implicită poate influența așteptările profesorilor față de elevi, ceea ce poate afecta performanțele acestora. Un profesor poate avea așteptări mai mari de la un elev care provine dintr-un mediu socio-economic mai favorizat, ceea ce poate duce la o atenție și resurse suplimentare pentru acel elev.

În domeniul medical, prejudecata implicită poate afecta diagnosticarea și tratamentul pacienților. Pacienții din grupuri minoritare pot primi un tratament diferit sau pot fi diagnosticați mai târziu decât pacienții din grupuri majoritare, din cauza prejudecăților inconștiente ale personalului medical.

Prejudecata implicită poate influența deciziile judecătorilor și juraților, afectând astfel echitatea proceselor judiciare. Un judecător poate fi mai indulgent cu un inculpat care seamănă cu el în termeni de rasă sau gen.