Ce poti sa face cand nu ai chef sa faci nimic? Esti lenes sau procrastinator?

Cu totii tragem de timp de parca timpul ar fi un slime sau un elastic si il putem intinde la nesfarsit. Constient, stim ca o data scurs, el nu se mai intoarce, iar momentul este acum. Cu toate acestea, tragem de timp. In romana, cuvantul "a trage de timp" a devenit procrastinare, care inseamna obiceiul de a amâna sau întârzia o sarcină sau o activitate pe care trebuie să o facem. Nu de putine ori auzim "mama, ce mai trage de timp sau cat o lungeste cu aia sau freaca menta sau taie frunza la caini sau pur si simpul e puturos". As dori sa diferentiez intre procrastinare si lene. Lenea este lipsa de dorință sau motivație pentru a face ceva, în timp ce procrastinarea este amânarea sau întârzierea unei sarcini importante care trebuie făcută. În timp ce lenea poate fi o problemă persistentă, procrastinarea poate fi mai degrabă o reacție la stres sau anxietate, care poate fi depășită prin implementarea unor tehnici de gestionare a timpului și a stresului.

Procrastinarea este în general din motive subiective sau emoționale. Persoanele care procrastinează tind să își amâne obligațiile, să se gândească la alte lucruri, să acorde atenție altor activități sau să își găsească scuze pentru întârziere. Procrastinarea poate fi cauzată de lipsa de motivație, anxietate, stres, lipsa încrederii în sine sau dezordine în viața sau în mediul de lucru. Deși procrastinarea este frecvent întâlnită, poate afecta negativ realizarea obiectivelor și productivitatea generală a unei persoane.

De ce procrastinam? Există mai multe motive pentru care oamenii procrastinează, printre care se numără:

1) Frica de eșec - uneori oamenii amână lucrurile din cauza temerii că nu vor reuși să realizeze ceea ce trebuie să facă.

2) Lipsa de motivație - când oamenii se simt neinspirați sau nu găsesc un motiv bun pentru a face ceva, ei amână sarcinile.

3) Lipsa de concentrare - când oamenii sunt distrași de lucruri care nu au legătură cu lucrul pe care ar fi trebuit să-l facă, ei amână lucrurile.

4) Stresul și anxietatea - când oamenii sunt copleșiți de stres și anxietate, uneori lasă lucrurile să se acumuleze.

5) Perfecționismul - uneori oamenii amână lucrurile pentru că doresc să le facă perfect, dar nu știu cum să înceapă.

6) Sănătatea mentală - unii oameni procrastinează din cauza unei tulburări psihiatrice, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau depresia.

Există, de asemenea, motive subconștiente pentru procrastinare, cum ar fi frica de succes, sabotajul de sine și alte probleme psihologice profunde.

M-a intrebat fiul meu "de ce le-ar fi frica oamenilor de succes, nu asta isi doresc toti?"

Frica de succes este o stare de anxietate sau teamă în fața posibilității de a avea succes într-un domeniu sau într-un anumit aspect al vieții. Persoanele care experimentează frica de succes se tem de urmările sau consecințele pozitive pe care succesul le-ar putea aduce.

Această frică poate fi legată de diferite motive, cum ar fi teama de a fi în centrul atenției, teama de eșecul ulterior sau teama de a nu fi capabil să mențină succesul obținut. De asemenea, această frică poate fi influențată de experiențele anterioare, cum ar fi critica sau dezamăgirea în cazul în care succesul nu a fost îndeajuns de mare sau de stabil pe termen lung.

Frica de succes poate limita capacitatea unei persoane de a-și atinge potențialul maxim și de a-și îndeplini obiectivele, împiedicându-i să ia riscuri și să se angajeze în acțiuni care ar putea duce la succes. Este important să se recunoască frica de succes și să se găsească modalități de a o depăși, cum ar fi dezvoltarea încrederii în sine și a abilităților de gestionare a stresului. Scriitorul Salinger a scris o singura carte, "De veghe in lanul de secara", fiindu-i teama ca nici una din cele pe care le-ar scrie ulterior ar egala succesul primei. 

Pentru a lucra activ în combaterea procrastinarii, este important să identificăm motivele specifice pentru care amânăm lucrurile și să găsim soluții practice pentru a le depăși. Aceste soluții pot include stabilirea unor termene și obiective clare, găsirea unor metode eficiente de organizare și prioritizare a timpului, și învățarea unor tehnici de gestionare a stresului și anxietății. De asemenea, poate fi util să ne setăm mici obiective, să ne premiem pentru realizările noastre și să solicităm sprijin de la alții atunci când avem nevoie.

Este posibil ca unele persoane care procrastinează să amâne lucrurile datorită anxietății de performanță. Aceste persoane pot simți presiunea de a realiza lucruri perfecte și se pot teme de a nu fi suficient de buni sau de a fi judecați negativ dacă eșuează.

Pentru a motiva o astfel de persoană, este important să se acționeze în mod diferit, în funcție de cauza procrastinării. Dacă anxietatea de performanță este o cauză, este important să se reducă presiunea asupra persoanei și să se recunoască că greșelile sunt normale și că eșecurile fac parte din procesul de învățare. Este important să se promoveze o atitudine de creștere și de învățare continuă, fără a pune accentul pe perfecțiune.

De asemenea, este important să se stabilească obiective clare și realiste, să se creeze un plan de acțiune și să se ofere sprijin și încurajare pe parcursul procesului. Poate fi util să se înceapă cu sarcini mai mici și mai ușor de realizat și apoi să se lucreze treptat la sarcini mai complexe.

În general, este important să se ofere un mediu pozitiv și să se promoveze o atitudine de încurajare și sprijin pentru a ajuta persoana să depășească anxietatea de performanță și să își îndeplinească obiectivele.

Există o legătură puternică între procrastinare și anxietate. Persoanele care s-au obișnuit să amâne sarcinile importante își dezvoltă adesea anxietatea în privința acestor sarcini, deoarece se simt copleșite și neajutorate în fața cantității mari de muncă pe care le au de făcut. Această anxietate crește cu fiecare zi în care aceste sarcini nu sunt finalizate, ceea ce determină oarecum un cerc vicios.

Amânarea sarcinilor poate duce la o percepție distorsionată a timpului, ceea ce poate duce la o creștere a anxietății. Persoanele care amână adesea simt că au mult timp pentru a finaliza o sarcină, dar apoi descoperă că timpul a trecut și că sarcina nu este finalizată. Această constatare îi face să se simtă anxioși, deoarece nu se simt capabili să finalizeze sarcina la timp.

În cele din urmă, anxietatea și procrastinare se pot alimenta reciproc. Pe măsură ce anxietatea crește, amânarea sarcinilor este adesea o metodă prin care oamenii încearcă să facă față stresului. Însă această amânare poate agrava anxietatea, creând un ciclu vicios care poate fi dificil de întrerupt.