Ce este distresul empatic sau sympathetic distress?

Emotia pe care o incercam atunci cand vedem suferinta altor semeni a fost etichetata ca fiind empatie. Insa Laurie Santos, profesor la Yale, vorbește despre conceptul de "sympathetic distress". 

Teoria de "sympathetic distress" este o teorie relativ nouă și încă în dezvoltare, astfel încât există unele critici și controverse în ceea ce privește conceptul. Iată câteva dintre acestea: unele studii sugerează că un nivel crescut de activitate a sistemului nervos simpatic poate fi benefic în unele situații de stres, ajutând organismul să facă față situațiilor de urgență și să își îmbunătățească performanța cognitivă și fizică.

Deși activitatea crescută a sistemului nervos simpatic poate fi asociată cu unele simptome negative, aceasta nu este întotdeauna cauza acestora. Alți factori precum inflamația, stresul oxidativ și dezechilibrele hormonale pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea acestor simptome.

De asemenea, unele cercetări au indicat că "sympathetic distress" poate fi mai mult o problemă a interpretării subiective decât o problemă fiziologică obiectivă. Acest lucru sugerează că impactul activității crescute a sistemului nervos simpatic poate varia în funcție de percepția și interpretarea subiectivă a situației de stres.

Ce este distresul empatic sau "empathic distress? Este o formă de răspuns emoțional la suferința sau durerea altora. Este o reacție naturală la suferința sau stresul perceput într-o situație sau într-un individ, iar persoana care experimentează distres empatic poate simți o gamă largă de emoții, cum ar fi tristețe, anxietate sau chiar durere fizică.

De obicei, distresul empatic apare atunci când o persoană se identifică cu experiența altcuiva și își imaginează cum ar fi să fie în aceeași situație. Acest răspuns emoțional poate fi declanșat de o gamă largă de situații, cum ar fi suferința unui prieten, un eveniment tragic sau un film emoționant.

Deși distresul empatic poate fi o reacție naturală și sănătoasă la suferința altora, poate deveni copleșitor și afecta capacitatea cuiva de a funcționa adecvat. Este important să îți setezi limite și să cauți ajutor dacă distresul empatic devine prea intens sau persistă pe termen lung.

Conform acestei teorii, când ne confruntăm cu o situație stresantă, corpul nostru intră într-o reacție de "luptă sau fugă" (fight or flight) care include o creștere a activității sistemului nervos simpatic. Acest răspuns este adaptativ și ajută corpul nostru să se pregătească să facă față situației de stres.

Cu toate acestea, dacă stresul este persistent și nu este gestionat corespunzător, această activitate crescută a sistemului nervos simpatic poate duce la "sympathetic distress". Acest lucru poate include simptome precum anxietate, insomnie, oboseală cronică și alte probleme de sănătate.

Asadar, "sympathetic distress" este un termen folosit pentru a descrie efectele negative ale activității crescute a sistemului nervos simpatic în fața stresului cronic și necontrolat.

Conform teoriei menționate anterior, atunci când suntem expuși unui stres cronic și persistent, corpul nostru poate experimenta un răspuns de "luptă sau fugă" (fight or flight) care implică o activitate crescută a sistemului nervos simpatic. Această activitate crescută poate duce la simptomele asociate cu "distresul simpatic", care pot include:

-Anxietate și stres crescut;

-Insomnie sau tulburări de somn;

-Oboseală cronică;

-Probleme digestive;

-Dureri de cap;

-Tulburări de concentrare și de memorie.

De asemenea, un nivel ridicat de activitate a sistemului nervos simpatic poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la creșterea frecvenței cardiace, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sănătății inimii și poate crește riscul de afecțiuni cardiovasculare.

Este important să gestionăm stresul și să căutăm modalități de a reduce activitatea crescută a sistemului nervos simpatic pentru a preveni efectele negative ale "distresului simpatic". Acestea pot include exercițiile fizice, tehnici de relaxare precum meditația și yoga, și/sau terapie pentru a ajuta la gestionarea stresului și anxietății.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum sa castigi o cearta, folosind tehnici FBI si Echilibrul Nash-vreti liniste sau dreptate?

Afantazia: sau cum e sa traiesti cu o minte oarba

Crezi ca daca ii multumesti pe toti esti o persoana buna? Despre fawning si people pleasers