Ce este efectul oddball sau cum incetineste creierul timpul
In cazul accidentului aviatic din Apuseni, in care au fost implicati mai multi doctori, unul dintre suprevietuitori a declarat ca au avut toti momente de abolire a constiintei si ca li s-a parut ca, de fapt, totul a durat doar jumatate de ora, in timp ce in realitate durase 6 ore.
Cand timpul pare sa se dilate sau sa incetineasca, simturile si cognitia isi maresc viteza, de aici rezultand senzatia de incetinire a timpului. Aceasta senzatie este una firesca si ea apare in situatii care ne pun in pericol viata si in care trebuie sa luam decizii rapide. Unor subiecti, care au fost aruncati cu coarda de la o inaltime considerabila, li s-a cerut sa estimeze cat timp ar lua altcuiva pana sa ajunga la pamant si cat timp le-ar lua lor. Evident, ca timpul estimat pentru ei insisi a fost cu 36% mai mult decat pentru ceilalti. In timp ce ochiul poate percepe in jur de 10-12 cadre pe secunda, in timpul unor evenimente care par sa pericliteze viata, creierul aflat sub un nivel de stres acut poate incetini timpul astfel incat ei pot citi 30 cadre/secunda, urgenta unei situatii avand efectul incetinirii timpului. Pentru ca secundele par mai lungi, acest lucru permite creierului sa aiba timp sa ia decizii salvatoare.
Unii cercetatori sustin ca acest efect de incetinire a timpului nu e o experienta directa a ceea ce simtim pe loc, ci doar o amintire a ceea ce s-a intamplat cu cateva milisecunde in urma. Respectiv, prezentul intens pe care consideram ca il traim, nu este decat o iluzie retroactiva.
Percepția timpului este un fenomen complex care implică mai multe zone ale creierului. Creierul poate “încetini” timpul în anumite situații, cum ar fi în momente de pericol sau când experimentăm ceva nou și neobișnuit. Acest lucru se întâmplă deoarece creierul nostru procesează informații noi sau amenințătoare mai detaliat, ceea ce poate face ca timpul să pară că trece mai lent.
Un exemplu interesant este când suntem într-o situație de urgență sau de mare stres, cum ar fi un accident de mașină. În aceste momente, amigdala - o parte a creierului care procesează emoțiile - devine foarte activă și înregistrează amintirile mai intens. Acest lucru poate face ca evenimentul să pară că a durat mai mult decât a durat de fapt.
De asemenea, când suntem concentrați intens pe o sarcină sau când trăim experiențe noi și stimulante, creierul nostru colectează mai multe informații decât în momentele de rutină, ceea ce poate duce la o percepție că timpul se scurge mai încet. Pe de altă parte, când suntem plictisiți sau facem activități repetitive, creierul colectează mai puține informații, și astfel timpul pare să treacă mai repede.
Percepția timpului poate fi influențată de nivelul de noutate și intensitate al experiențelor noastre, precum și de starea noastră emoțională și de atenție.
Perceptia de lentoare temporala are si o explicatie evolutionista. Pentru cineva care urmareste din pozitia de martor un accident, timpul se deplaseaza cu viteza nomala (uneori foarte mare). Dar pentru cineva care sa afla implicat direct in accident, timpul pare sa se dilate si secundele par minute. Ca rezultat pentru individul implicat in accident, timpul pare ca a incetinit sau ca s-a dilatat. Prin urmare, persoana direct implicata are capacitatea de a gandi mai rapid in timpul acestor evenimente. De obicei, cei mai multi dintre cei direct implicati in accidente sustin ca timpul a incetinit. Nu e clar daca acest fapt este o crestere a rezolutiei timpului sau este doar o iluzie, o reamintire a unui eveniment emotional proeminent, cum spuneam mai sus.
Pentru ca in timpul unui accident, creierul primeste mult mai multa informatie decat intr-o situatie normala de viata, acest lucru duce la o perceptie alterata a scurgerii timpului. Acesta este un mecanism evolutionist care s-a adaptat pentru a creste rata de supravietuire a omului, care atunci cand era fata in fata cu un predator, in mediul ancestral, trebuia sa ia decizii rapide intr-un timp scurt, eventual fractiuni de secunda, dandu-i impresia ca timpul de gandire e mult mai lung (acest efect se cheama efectul oddball).
Efectul “oddball” este un fenomen psihologic în care un eveniment rar, sau “oddball”, este perceput ca având o durată mai lungă decât evenimentele standard sau frecvente, chiar dacă durata reală este aceeași. Acest efect este adesea studiat în cadrul experimentelor de percepție a timpului și este un exemplu de iluzie temporală.
Conform efectului oddball, când un stimul rar este încorporat într-un flux de evenimente omogene, oamenii tind să supraestimeze durata acestuia. De exemplu, dacă într-o serie de tonuri auditive repetitive apare brusc un ton diferit, acest ton “oddball” va fi perceput ca durând mai mult decât celelalte, chiar dacă toate tonurile au aceeași durată fizică.
Explicația cea mai plauzibilă pentru acest fenomen presupune două mecanisme independente care exercită efecte opuse asupra duratei percepute:
Supresia repetiției la nivel scăzut: Aceasta se referă la tendința sistemului senzorial de a răspunde mai puțin la stimuli care se repetă, ceea ce poate duce la o subestimare a duratei evenimentelor frecvente.
Așteptările la nivel înalt: Așteptările noastre despre un eveniment pot influența modul în care percepem durata acestuia. Dacă ne așteptăm ca un eveniment să fie rar sau neobișnuit, atunci când se întâmplă, îi acordăm mai multă atenție și astfel pare să dureze mai mult.
Efectul oddball ne arată cât de subiectivă poate fi percepția timpului și cum așteptările și noutatea pot distorsiona modul în care procesăm informațiile temporale.
De aceea, in timpul unui accident, o persoana poate reactiona rapid si lua o decizie intr-o fractiune de secunda, lucru pe care l-ar face in decurs de minute daca ar fi intr-o situatie de viata normala.
Foto: Karen Nicolescu
Comentarii
Trimiteți un comentariu