Psiholog DIANA NICOLESCU - Cabinet de Psihoterapie

  The race is over!” and they all crowded round it, panting, and asking, “But who has won?” This question the Dodo could not answer without a great deal of thought, and it sat for a long time with one finger pressed upon its forehead (the position in which you usually see Shakespeare, in the pictures of him), while the rest waited in silence. At last the Dodo said, “Everybody has won, and all must have prizes.” (Lewis Caroll) Efectul "Pasărea Dodo" subliniază importanța factorilor comuni în terapie, cum ar fi relația terapeutică, speranța, suportul emoțional și colaborarea dintre terapeut și client. Acești factori esențiali pot fi prezenti într-o varietate de terapii și pot contribui la rezultatele terapeutice pozitive, indiferent de abordarea specifică utilizată. Termenul “efectul pasării Dodo” e inspirat din romanul “Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll. În carte, Alice participă la o cursă organizată de pasărea Dodo și alte personaje fantastice, iar l a finalul curse

In cartea sa "Gut Reactions: A Perceptual Theory of Emotion", Prinz explorează teoria sa perceptuală a emoțiilor, argumentând că emoțiile sunt rezultatul evaluării rapide și automatice a anumitor aspecte ale mediului înconjurător. El susține că emoțiile sunt bazate pe percepții și că acestea își au rădăcinile în corp și în sistemul nostru perceptual. Jesse Prinz este un filosof experimental care a venit cu o abordare originala in ceea ce priveste emotiile. Abordarea lui Jesse Prinz este considerată provocatoare deoarece se diferențiază de alte teorii tradiționale ale emoțiilor și aduce o perspectivă nouă asupra modului în care înțelegem și interpretăm emoțiile umane . Iată câteva motive pentru care abordarea sa este considerată originală: 1. Percepția ca bază a emoțiilor : Prinz susține că emoțiile sunt strâns legate de percepții și că ele sunt rezultatul evaluărilor rapide și automatice ale mediului înconjurător. El argumentează că emoțiile nu sunt separate de procesul perce

Nu numai noi sau nemții ne bucurăm când le merge altora rău.  Schadenfreude este un termen german care descrie bucuria sau satisfacția pe care o simte cineva în urma nefericirii sau necazului altor persoane. Este o emoție umană complexă și poate avea diferite explicații psihologice și sociale. Există o anumită legătură între conceptul de “schadenfreude” și proverbul “să moară capra vecinului”. Acest proverb exprimă ideea că oamenii pot avea o tendință de a fi mai interesați sau de a se bucura mai mult de necazurile altora decât de propriile lor realizări. Ambele concepte evidențiază o tendință umană de a experimenta satisfacție sau plăcere din suferința sau eșecul altor persoane. Bucuria față de necazul altuia nu e nici rară și nici nouă.   În afară de conceptul de “schadenfreude”, există câteva alte concepte similare în diferite culturi și limbi: Gloating- Acest termen în limba engleză descrie bucuria sau satisfacția malefică pe care o simte cineva atunci când se bucură în mod ostent

Când vine vorba de explorarea profundă și dezvoltarea personală, există mai multe metode care ne pot ghida către înțelegere și claritate. Două abordări remarcabile sunt dialogul socratic și metoda peripatetică . Dar știai că există și o variantă modernă care combină aceste concepte antice într-un mod captivant? Să descoperim puterea dialogului în mișcare prin metoda "Walk and Talk". Dialogul socratic , dezvoltat de către filosoful grec Socrate, a deschis calea pentru o înțelegere mai profundă a convingerilor și a cunoașterii umane. Socrate a folosit întrebări critice și discuții intense pentru a-i provoca pe interlocutori să-și examineze convingerile și să ajungă la adevărul moral și cunoaștere. Socrate își îndruma elevii să exploreze ideile și convingerile lor prin întrebări și discuții critice, cu scopul de a descoperi contradicții și de a dezvolta o înțelegere mai profundă a subiectului discutat. Această metodă a pus bazele dialogului în mișcare, unde interacțiunea profund

Emotia pe care o incercam atunci cand vedem suferinta altor semeni a fost etichetata ca fiind empatie. Insa Laurie Santos, profesor la Yale, vorbește despre conceptul de "sympathetic distress".  Teoria de "sympathetic distress" este o teorie relativ nouă și încă în dezvoltare, astfel încât există unele critici și controverse în ceea ce privește conceptul. Iată câteva dintre acestea: unele studii sugerează că un nivel crescut de activitate a sistemului nervos simpatic poate fi benefic în unele situații de stres, ajutând organismul să facă față situațiilor de urgență și să își îmbunătățească performanța cognitivă și fizică. Deși activitatea crescută a sistemului nervos simpatic poate fi asociată cu unele simptome negative, aceasta nu este întotdeauna cauza acestora. Alți factori precum inflamația, stresul oxidativ și dezechilibrele hormonale pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea acestor simptome. De asemenea, unele cercetări au indicat că "sympathetic dist

Kitty Genovese a fost o tanara care a fost injunghiata, in 1964, in New York in timp ce 38 de vecini asistau la crima. Cum de nu a intervenit nimeni sau de ce nu au chemat politia sau salvarea? Din acelasi motiv pentru care nu a intervenit nimeni sa ii salveze pe cei doi oameni care s-au inecat in Jiu in timp ce altii priveau. Pentru ca fiecare martor s-a gandit ca altcineva va interveni, si, in final, nu a facut-o nimeni iar Kitty si cei doi amarati din Jiu au murit sub ochii multimii de martori. Cam asta se intampla in Romania. Suntem 19 milioane (sa excludem copiii si tot raman cateva milioane) de martori la o crima: Hexi Pharma a fost o crima. Cu cat ne gandim lasa, sa ia altii atitudine, eu sunt un doar cetatean de rand, sunt doar un psiholog, nu sunt justitiar, nu sunt politist, si nici macar gazetar, ar trebui sa imi vad de clientii si workshopurile mele despre parenting, nu e treaba mea sa fac dreptate sau sa iau atitudine, cu atat avem mai multe sanse ca Romania sa ramana asa