Psiholog DIANA NICOLESCU

Imaginează-ți că am putea cuantifica sensul în sine ca pe o resursă finită – la fel ca apa sau energia. Să presupunem că fiecare interacțiune, fiecare privire, fiecare cuvânt spus sau scris ar consuma o mică "unitate de sens" dintr-o rezervă tot mai redusă. Problema este că avem doar un număr limitat de astfel de unități în viață, iar odată ce le-am epuizat, sensul dispare. Gândește-te: am mai derula la fel de automat prin feed-uri? Am petrece ore întregi pe e-mailuri lipsite de substanță sau am sta prin ședințe triviale, fără scop? Am mai lăsa cuvintele să se piardă în aer sau, mai rău, am arunca afirmatii goale în care nici noi nu credem? Sau am începe să alegem cu grijă, extrăgând sensul doar în conversațiile și interacțiunile care contează cu adevărat? Poate că am folosi cu adevărat potențialul nesfârșit de sens din fiecare cuvânt și din fiecare moment. Imaginând sensul ca pe o resursă limitată, ne invită să reflectăm la cât de des ne lăsăm prinși într-un flux continuu de...

  Alexitimicul e noul narcisist la modă: dacă nu ai un narcisist acasă, mulțumește-te cu un alexitimic – sunt mai ușor de găsit și terapia e mai ieftină. În zilele noastre, parcă fiecare ședință de terapie, discuție la cafea sau postare pe Facebook ne aduce față în față cu „marele diagnostic”: narcisismul. Fiecare pare să aibă un „ex” narcisist, un șef narcisist sau un prieten narcisist. Dar ce-ar fi dacă, în loc să alergăm cu toții după acest narcisist închipuit, am realiza că, de fapt, avem de-a face cu o variantă mai accesibilă? Da, dragii mei, în spatele acelei priviri goale, acelei insensibilități glaciare, s-ar putea ascunde doar... un alexitimic. Termenul „alexitimie” se referă la incapacitatea de a recunoaște, înțelege și exprima emoții, atât pe ale proprii, cât și pe ale celorlalți. Institutul Max Planck a dezvăluit că persoanele cu alexitimie au dificultăți reale la nivel neurologic, în special în cortexul insular – partea responsabilă de procesarea emoțiilor. Practic, pe...

Ah, frumosii ani 2020, perioada în care toata lumea e psiholog de bar, gata să diagnosticheze tipurile de „personalitate toxică” la o cafea și un scroll pe Insta. Da, azi toată lumea are un doctorat în relatii toxice și psihologia narcisismului și, dacă-i asculți, ți-ar putea face chiar și un profil psiho-patologic al fostului din facultate. De nou, gaslighting-ul, narcisismul și manipularea sunt ca pâinea și untul fiecărei conversații decente. Toată lumea îți spune despre ei, dar nimeni nu pare să știe cum să-i recunoască în propriile relații. Și ce să mai vorbim de acele postări vagi, „deep” despre „persoanele toxice” care fac și desfac relații, fără să-ți dai seama că, poate, poate chiar tu joci un rol în acest show al dramelor auto-provocate. Narcisistul e noul mascul alfa.  Vă aduceți aminte când bărbații erau doar…bărbați? Acum, parcă mai toți sunt „narcisiști” sau „toxici,” și am ajuns să-i căutăm exact pe cei cu aceste calități, ca pe un fel de trofeu. O, dar nu-i așa că su...