Psiholog DIANA NICOLESCU - Cabinet de Psihoterapie

Statisticile arată că 15 % dintre noi suferim de depresie la un anumit moment pe parcursul vieții. Cum te comporți cu cineva apropiat care trece printr-un astfel de episod?  Cat de importanta este prezenta si sustinerea apropiatilor pentru o persoana predispusa la depresie? Oamenii sunt, prin excelenta, fiinte sociale. Sprijinul social este deosebit de important in recuperarea unei persoane cu depresie, desi uneori acestora le este greu sa ceara ajutor. Conexiunea sociala are rolul de a atenua sentimentul de izolare pe care il da depresia. La nivel evolutionist, in mediul ancestral, oamenii care se izolau si se departau prea mult de trib, isi diminuau sansele de supravietuire. Desi in zilele noastre solitudinea este lipsita de pericole, izolarea emotionala inca poate ameninta starea de sanatate mentala a unei persoane. Cum sa ne comportam cu o astfel de persoana? In primul rand trebuie inteles faptul ca depresia este o boala, ea nu este doar o tristete trecatoare, o stare de delasare s

Ghosting și drop-out sunt doi termeni utilizați în contextul terapiei și al relației terapeutice, dar se referă la concepte diferite. Ghosting in terapie este un termen folosit pentru a descrie situația în care un client întrerupe brusc contactul cu terapeutul și nu mai răspunde la mesaje, apeluri sau alte forme de comunicare. Practic, clientul dispare fără nicio explicație sau notificare. Aceasta poate avea mai multe cauze, cum ar fi nesatisfacția față de terapie, stresul sau anxietatea asociate discuțiilor terapeutice sau pur și simplu o schimbare de gândire sau de circumstanțe. Pe de altă parte, drop-out se referă la situația în care un client decide să întrerupă terapia în mod oficial și anunțat. Acest lucru se întâmplă atunci când clientul ia decizia conștientă de a nu mai continua cu ședințele de terapie și poate fi însoțită de motive variate, cum ar fi ameliorarea simptomelor, nesatisfacția cu progresul terapeutic sau dificultăți financiare. În esență, diferența principală dint

 "Mă duc la terapeut și simt că 45 de minute sunt insuficiente, așa că mă duc de două sau trei ori pe săptămână". Ideea sesiunii de terapie de 45 de minute pe oră este atribuită lui Sigmund Freud. Freud a popularizat conceptul de "ora de 50 de minute", care a devenit o practică standard în psihoterapie, fără alte studii care să susțină acest lucru. Freud își chema clienții de șase ori pe săptămână.  Practica de a efectua ședințe de terapie cu o durată de aproximativ 45 până la 50 de minute este o tradiție comună care s-a transmis în istoria psihoterapiei. Da, este pur și simplu o moștenire.  Aceasta este o problemă pe care o întâlnesc des în cabinet, mai exact timpul alocat unei ședințe. Sunt ședințele de terapie scurte mai eficiente? Sunt cele lungi mai puțin eficiente? Cât ar “trebui” să dureze o ședință de terapie? Personal, ședințele mele durează între 75-90 de minute și numai atunci când am o înțelegere cu clientul, ele sunt de 60 de minute, evident la același