Apel la emotie
Apelul la emoţie este o tactică prin care se face apel, alţii zic se manipulează, la emoţiile interlocutorului în loc să se folosească logica, pentru a construi un argument valid. Ceea ce este absolut firesc şi uman, pentru că oamenii, deşi sunt cei care au inventat logica (adică relevarea raportului de determinare de la general la particular şi invers) nu o folosesc de cele mai multe ori. Orice compendiu de Logică susţine că Apelul la Emoţii include la rândul lui apelul la consecinţe, apelul la frică, apelul la milă, apelul la ridicol sau apelul la dispreţ. Le includ pe toate. Fac apel la teama voastră de a nu vă pierde pe drum, la mila pe care o putem arăta cuiva, la ridicolul dezbaterii dintre religie şi ştiinţa, la dispreţul pe care ar trebui să îl arătăm necondiţionat versiunii noastre nerafinate, la furia pe care ar trebui să o resimţim (adică să o simţim repetat) atunci când auzim despre poveşti precum cea a lui Kitty Genovese, la ruşinea pe care o încercăm atunci când asistăm